Obiective turistice - Vaslui

Biserica domnească „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”
 
Galerii de imagini: 1 | 2 | 3
 

Ctitorită în anul 1490 de către Ștefan cel Mare ca paraclis al curții domnești, pe locul unei biserici mai vechi din secolul al XIV-lea. Potrivit mărturiilor călătorilor străini, în secolul al XVII-lea, lăcașul era pictat la interior și exterior, în tehnica frescă. Impresionante erau scenele „Judecata de Apoi”, de deasupra portalului, și „Iisus Pantocrator” de pe cupola din naos. A fost reconstruită, păstrându-se planul, în 1820, de către Maria Cantacuzino, văduva fostului mare logofăt Costache Ghica (1745-1818), proprietar al târgului Vaslui. În 1894, Grigore Ioanid împodobește interiorul cu pictură murală. Înfățișarea de astăzi se datorează lucrărilor de restaurare din 1913-1930.
Deși transfigurată de intervenții moderne, biserica rămâne un monument reprezentativ al arhitecturii din epoca lui Ștefan cel Mare, datorită particularității pronaosului supralărgit, soluție preluată ca model în construirea bisericilor de oraș din vremea marelui voievod.


De plan triconc, intrare vest, zidită din piatră și cărămidă, acoperiș tip șarpantă și învelitoare din țiglă, inițial șindrilă. Plastica decorativă a fațadelor este realizată din arcaturi oarbe și ocnițe de piatră și cărămidă aparentă, discuri din ceramică smălțuită (ornamentate cu motivul solar, stema dezvoltată a Moldovei, animale fantastice), elemente de piatră profilată în stil gotic (soclu, contraforturi, cornișă, ancadramente cu deschideri în arc frânt, ogival și dreptunghiulare, cele din urmă marcate de ciubuce rotunjite și în cruce). Pe fațada de vest se păstrează pisania în limba slavonă, dăltuită în piatră în anul 1490.

Dacă planimetria și aspectul exterior ne oferă imaginea unui monument din epoca lui Ștefan cel Mare, spațiul interior aparține secolului al XIX-lea, neoclasic. Sistemul de boltire, sprijinit pe arcuri dublou și stâlpi, este alcătuit dintr-o boltă semicilindrică pe pronaos și cafas, boltă cu penetrații pe naos, semicalote pe altar și absidele laterale. Proscomidiarul și diaconiconul sunt adâncite în zidărie, sub formă de nișe.
Biserica deține bunuri de cult din sec. XVIII-XIX (icoane, argintărie și cărți religioase), precum și iconostasul, ulei pe lemn, sec. XIX. În curtea bisericii se află necropola familiei Elena Șubin, născută Ghica.


Biserica domnească „Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul”, mun. Vaslui, jud. Vaslui, str. Ștefan cel Mare nr. 58 (cod LMI 2004: VS-II-m-A-06708)

Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind aderarea României la Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene in Romania.
Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.