Ctitoria este atribuită familiei domnitorului Dimitrie Cantemir (a.1692). Construită iniţial în satul Silişteni din ţinutul Fălciului, după dispariţia localităţii, a fost strămutată pe locul actual în secolul al XVIII-lea, la cca. 3 km est de sat, pe locul vechii biserici a schitului Grumezoaia, întemeiat pe la 1668. În 1802, biserica a fost reparată şi înzestrată cu pământ de către obşte. După secularizarea averilor mănăstireşti din 1863, schitul a fost desfiinţat, biserica devenind de mir. Din 1997, o dată cu redeschiderea mănăstirii, este folosită ca paraclis. Înfăţişarea de astăzi se datorează renovării din 2004.
Biserica păstrează planul originar, dreptunghiular, cu absida altarului decroşată, turn clopotniţă pe pridvor, intrare sud, acoperiş în patru ape. Faţadele au fost căptuşite, recent, cu şindrilă.
Deţine pictură din secolul al XIX-lea, ulei pe pânză, cu legenda în chirilică (fragmente de catapeteasmă, icoanele: „Maica Domnului cu Pruncul”, „Sf. Nicolae”, „Soborul părinţilor şi mucenicilor”, epitaful), icoane pe lemn, clopot de bronz, datat „1882”. Cartea veche religioasă este depozitată la Muzeul eparhial din Huşi.
Astăzi mănăstirea a fost întregită cu chilii, paraclis, spaţii de masă şi cazare.
Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domului în Biserică” a Mănăstirii Dimitrie Cantemir
sat Grumezoaia, com. Dimitrie Cantemir, jud. Vaslui (cod LMI 2004: VS-II-m-B-06804)
|