I rută turistică: Mănăstirea Hîncu – Ciuciuleni – Stolniceni – Logăneşti – Hînceşti

 

 

Mănăstirea Hîncu – înconjurată de codri, se găseşte la izvorul rîului Cogîlnic. Potrivit legendei, mănăstirea a apărut datorită dorinţei fiicei boierului Mihalcea Hîncu de a se călugări. La început, părinţii au fost împotrivă, însă fata a fugit în codrii şi s-a ascuns într-o vizuină, din care nu a ieşit până nu a auzit clopotul bisericuţei înălţate pe acest loc de Hîncu. Fata a luat numele de Parascheva, iar în jurul ei s-a format o comunitate monahală bine închegată. Astăzi, mănăstirea este una dintre cele mai vizitate destinaţii turistice naţionale.

 

Ciuciuleni – unul dintre cele mai mari sate din raion, Ciuciulenii au apărut pentru prima dată în documente la 10 aprilie 1430, cu denumirea Voloaca. Călătorul care ajunge aici, rămâne impresionat de grandoarea hârtopului în care se găseşte vatra satului, fiind înconjurat de dealurile Femeiei, Velniţei, Voloseni ş.a.

 

Satul are mai multe zone amenajate  pentru odihna localnicilor, în special lângă iazurile din zona de codru. În pădurea dintre Coasta Velniţei şi Valea Bătrână se găseşte tabăra estivală, actualmente conservată.

 

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (10.04.1430) cu două biserici „Sf. Nicolae” şi „Sf. Gheorghe”, în preajma mănăstirii Hîncu.

● Natură: pădure pitorească (772 ha), râul Cogîlnic.

●Mănăstirea Hîncu cu trei biserici, comunitate monahală receptivă, pelerinaj – 28 octombrie Hramul „Cuvioasei   

  Parascheva” ocrotitoarea Moldovei.

● Meşteri populari: Ion Belei (prelucrarea artistică a lemnului).

● Zona de odihnă: Iazul lui Ţurcanu, La Berezovschi, iazul de  la Voloseni.

● Vinării: în număr de trei pe teritoriul satului.

 

Cazare: în gospodăriile ţărăneşti disponibile (Berez M., Ţurcanu G., Berezovschi N.), în corturi în zona de odihnă.

Alimentare: pe teritoriul comunei sunt 12 unităţi comerciale alimentare.

Accesul se face de pe şoseaua Balcani (7 km) sau de la Hînceşti (30 km)

 

 

Stolniceni – chiar dacă în documentele de arhivă Stolniceni datează de la mijlocul sec. al XVII-lea, pe aceste locuri au perindat mai multe civilizaţii. Cultura getică este, se pare, dominantă în acest areal. Arheologii contemporani au descoperit în pădure, la doar 3 km est de sat, una dintre cele mai mari cetăţi geto-dacice din Moldova. Ea a fost înălţată din pămînt încununată cu buşteni şi avea formă rotundă. Stolniceni este localitatea de baştină a Mitropolitului Ardealului, Antonie Plămădeală, care s-a născut într-o căsuţă de lângă biserica „Acoperământul Maicii Domnului”, înălţată de localnici în 1911. Autorităţile locale intenţionează să reconstruiască această casă, pentru a o transforma în muzeu.

               

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (29.03.1645) cu biserica „Acoperământul Maicii Domnului” (1911).

● Natură: pădure pitorească (1293 ha), râul Cogîlnic.

● Sit arheologic: cetatea geto-dacică de formă inelară din pământ (sec. IV-III î.e.n.) aflată la 3,5 km de sat, în pădure, una dintre cele mai mari de acest tip din Republica Moldova.

● Denumiri locale: Fundoaia, Cioluc, Valea Cogîlnicului, Ciuta, După vii.

● Personalităţi: Mitropolitul Ardealului Antonie Plămădeală (1926-2006).

● Zona de odihnă: Socărie, fosta tabără pentru copii; Lăzăroaia, loc pentru o nouă tabără turistică, Poieniţa Veselă şi Iazul de la Vişina.

● Vinărie: SRL „Planta-Vin”.

 

Cazare: casa de odihnă a SRL „Planta-Vin” cu 14 locuri, bazin, sală de întruniri; gospodării ţărăneşti disponibile; în corturi în zona de odihnă.

Alimentare: pe teritoriul comunei sunt 6 unităţi comerciale alimentare.

Accesul se face venind din oraşul Hînceşti (17 km) şi satul Logăneşti.

 

 

Logăneşti – întins de-a lungul rîului Cogîlnic, satul actual ocupă vetrele a patru localităţi medievale. Acestea erau amplasate pe colinele împădurite de o parte şi de alta a unui drum comercial. Atmosfera localităţii de codru este copleşitoare pentru fiecare dintre cei care au venit vreodată aici. În trecut, pe teritoriul satului Logăneşti au funcţionat trei tabere estivale, un sector cu vile şi cîteva zone de odihnă. Amatorii turismului verde pot vizita în Logăneşti una dintre cele mai mari rezervaţii de plante medicinale din codri.

 

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (5.04.1655,sub denumirea Pulbereni) cu biserica „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil” (iniţial fiind construită din lemn-1828, apoi din piatră-1936).

● Natură protejată: Rezervaţia Naturală de Plante Medicinale (710 ha), Stejar Secular la Bucium, (pădure de 1449 ha), râul Cogîlnic.

● Denumiri locale: Ciula, Şiereni, Cloanţa, Bucium, Şicveni, Valea Ciunduc etc.

● Monumente: fostul Conac boieresc, 3 vetre medievale: La Hovişte, Logăneşti, Pulbereni-Mitoc, o aşezare tătărească.

● Zona de odihnă: fosta tabără de 200 locuri, Iazurile La Ireşti, Pădurea de la Bucium.

 

Cazare: în gospodăriile ţărăneşti disponibile (Gajiu V., Vdudovici I.), în corturi în zona de odihnă.

Alimentare: pe teritoriul comunei sunt 11 unităţi comercial - alimentare.

Accesul se face din Hînceşti, cale de 11 km.

 

 

 

A II-a rută turistică: Hînceşti – Lăpuşna -  Negrea – Cărpineni

 

Lăpuşna – satul Lăpuşna este una dintre cele mai vechi aşezări de pe teritoriul Moldovei, fiind pomenit pentru prima dată într-un document emis de Alexandru cel Bun (1429). La mijlocul sec. al XVI-lea, Lăpuşna a fost Curte Domnească şi se consideră locul de baştină al domnitorului Moldovei Alexandru Lăpuşneanu. Pe parcursul istoriei sale, localitatea a avut o dezvoltare neuniformă: a fost târg înfloritor, important centru militar-administativ şi economic pe un drum comercial important, care lega Polonia şi Transilvania de Crimeea şi Marea Negră. În mijlocul satului se înalţă biserica „Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil”, care întruneşte mai multe elemente ale lăcaşelor de cult din Ţara Românească, caracteristice secolelor XV-XVI. În 1814 este reluată reconstrucţia bisericii din lemn în piatră, este finisată în 1818 şi apoi sfinţită de Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni. Pe teritoriul satului se află mai multe beciuri şi hrube medievale (sec. al XV-lea), legate de mai multe legende şi evenimente istorice. La ieşirea din sat, spre Paşcani, pe o lungime de 2 km sunt cîteva lacuri, care formează un peisaj deosebit.

 

Lângă satul Rusca, pe traseul naţional Chişinău-Leuşeni (5 km de Lăpuşna, spre Hînceşti), la începutul unei serpentine prin codrii, este amplasat Obeliscul Ostaşilor căzuţi în al II-lea Război Mondial. În imediata apropiere de Obelisc se găseşte restaurantul „Popas Vânătoresc”. Tot aici, în vale, lângă pădure la 200 m se află tabăra estivală „Ţara” cu o capacitate de 450 locuri. Tabăra ocupă 5,3 ha, e formată din 5 blocuri de locuit, o cantină pentru 350 persoane, stadion, club de vară, un bazin de 50 metri. Tabăra funcţionează în perioada iunie-august şi deserveşte în sezon aproximativ 400 de copii. De activitatea taberei se preocupă 25 de angajaţi, dintre care 16 sunt antrenaţi nemijlocit în sfera de deservire.

 

În satul Anini este amplastă o fabrică de prelucrare a strugurilor. Vinul produs aici este din soiurile Aligote, Fetească, Muscat, Sauvignon sau Isabela.

 

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (1429) cu biserica „Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil”.

● Natură: relief pitoresc al codrilor (2,8 mii ha), lacuri (216 ha), izvor cu apă curativă.

● Vinărie: S.A. „Lăpuşna Vin” din satul Anini.

● Personalităţi: Domnitorul Moldovei Alexandru Lăpuşneanu.

● Meşteri populari: Nadejda Trestianu (arta dantelei), Mihai Feraru (lucrări în fier).

● Zona de odihnă: reţeaua de lacuri, cantonul pădurarului de lângă „Popasul Vânătoresc”.

 

Cazare: tabăra „Ţara”, în odăi amenajate la „Popasul Vânătoresc”, în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă.

Alimentare: 14 baruri, 28 magazine alimentare, 2 cafenele şi un restaurant.

Accesul se face pe un drum asfaltat din Hînceşti (19 km), pe drumul naţional spre Leuşeni sau  de la vamă (22 km).

 

 

Negrea – este o localitate mică situată de-a lungul râuleţului Lăpuşniţa, la 5 km de Cărpineni şi Lăpuşna. Pe teritoriul localităţii se află mănăstirea „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”, formată în baza bisericii săteşti. Biserica a fost construită în 1878 şi după mărturiile creştinilor, construcţia a durat 5 ani, piatra fiind adusă de la Bujor. Între anii 1969-1988 biserica a fost închisă. Câţiva ani mai târziu, în 1995, creştinii din localitate au apelat la Mitropolia Moldovei, pentru a construi o mănăstire nouă, iar în anul 2000 noul locaş monahal a fost oficial deschis. Mănăstirea dispune de 18 moaşte ale sfinţilor şi o icoană (copie) a Maicii Domnului de la renumita mănăstire Pociaev din Ucraina. Pe teritoriul mănăstirii sunt două biserici. Prima, în baza căreia s-a format mănăstirea, este de iarnă – „Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil”. A doua – „Acoperământului Maicii Domnului” se află în construcţie. Mănăstirea dispune de cîteva chilii, amenajate pentru cazarea pelerinilor şi a vizitatorilor.

 

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (1825) cu mănăstirea Negrea (2000).

● Relief pitoresc de pădure (883 ha).

● Meşteri populari: Elena Ţigănaş (arta dantelei şi ţesutul).

 

Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zonele de odihnă.

Alimentare: pe teritoriul satului sunt 6 magazine alimentare şi baruri.

Accesul se face pe un drum asfaltat, parţial deteriorat, la 5 km de artera naţională Hînceşti-Leuşeni şi 26 km de la Hînceşti.

 

 

Cărpineni – străveche vatră de cultură şi civilizaţie, Cărpineni este un sat răzăşesc mare şi frumos, aşezat în valea Lăpuşnei, la 12 km Est de rîul Prut şi 70 km Vest de municipiul Chişinău. Satul se întinde pe un şes şi pe coastele dealurilor cu trei ramuri. O ramură porneşte de pe valea Lăpuşnei, de la Chetrărie şi se întinde câţiva kilometri până în mijlocul satului, unde se întâlneşte cu alta, care vine de pe valea Tîrlichiciului. Ambele ramuri sunt despărţite de dealul Negrii, care coboară domol până în mijlocul satului, puţin mai lat, întinzându-se pe sub dealurile de la răsărit şi formând partea satului numită Cotul lui Borş. De aici se întinde pe sub dealul de la răsărit spre asfinţit, unde întâlneşte un cot de deal ascuţit numit Vărzăreasca, iar aceasta dinspre miază-zi până la capăt se numeşte Topor – un sătuc mic, aşezat de cealaltă parte a şesului, care era pe vremuri vârful judeţului Ismail, iar mai târziu al judeţului Cahul.

 

Atestat pentru prima dată la 1 iunie 1768, cu numele de „Cărpinenii dinspre Sărata”, aşezat pe locul actualei moşii Seliştea, Cărpineni s-a strămutat pe locul actual în jurul anului 1812, contopindu-se cu Seliştile Scorţeşti, Mărgelaţi şi Tacu.

 

Încă din prima jumătate a secolului XX, Cărpineni a administrat satul Topor, transformându-l într-o mahala a Cărpinenilor. Din 1986, Cărpineni a primit în administraţia sa şi satul Horjeşti, aflat la 4 km sud-est. Denumirea „Cărpineni” provine de la arborele de carpen. Valea Seliştei şi Valea Turcului, ce se unesc lângă satul Orac, poartă numele de Valea Carpeni (25 km) şi Valea Cărpineni (15 km). Pe teritoriul comunei se găseşte tabăra  „Flacăra”, amplasată lângă pădure şi un lac (2 ha). Tabăra are o capacitate de aproximativ 130 persoane şi a fost construită în 1986. Vara aici se cazează circa 1,1-1,2 mii de copii.

 

La 5 km de Cărpineni se găseşte satul Horjeşti, aşezare care nu are mai mult de o mie de locuitori. Satul este situat în capătul Văii Ulucilor, fiind odinioară împresurată de fântâni cu uluce şi cişmele. Se mărgineşte cu o pădure şi câteva lacuri aflate la hotar cu satul Mingir.

 

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (1523) cu Catedrala „Sf.Ioan Botezătorul” şi biserica „Înălţarea Domnului”.

● Natură: relief pitoresc împădurit (2,19 mii ha) şi lacuri (43 ha).

● Vinărie: S.A. „Cărpineni-Vin”.

● Personalităţi: C. Moscovici (naist, maestru în arte), Şt. Holban (deputat în Sfatul Ţării şi Parlamentul României).

● Meşteri populari: fierarul Pavel Croitoru, Gheorghe Tornea (prelucrarea lemnului), Veronica Vizir (broderie şi ţesut).

● Zona de odihnă: iazul de la Slobozia.

 

Cazare: tabăra „Flacăra”, în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zonele de odihnă.

Alimentare: pe teritoriul comunei sunt 22 baruri, 3 magazine alimentare şi 2 cafenele.

Accesul se face pe un drum asfaltat, la 13 km de artera naţională Leuşeni-Hînceşti şi 33 km de la Hînceşti.

 

 

 

A III-a rută turistică: Nemţeni – Cotul-Morii – Obileni – Ivanovca – Leuşeni

 

Nemţeni – satul era cunoscut la 22 august 1447 sub denumirea Hlăpeşti (o altă sursă atestă localitatea la 27 august 1483). Localitatea este cunoscută prin izvorul său cu apă minerală, care în perioada sovietică era îmbuteliată şi comercializată sub marca „Apă de Hlopeşti”. În prezent, sunt reactualizate analizele biochimice care confirmă proprietăţile curative ale apei minerale din regiunea satului numită Hîrtoape. Deşi încă nu este captat, izvorul se găseşte la circa 400 m de lacul „Pruteţ”, într-o zonă împădurită, de un farmec aparte. Totul îndeamnă aici la odihnă şi recreere – apa liniştită a unui lac natural, pădurea din lunca Prutului şi aerul bogat ca într-o staţiune balneară. Prutul formează aici meadrele Vatra Vălişoarei şi Şopîrleşti, care, conform presupunerilor localnicilor, sunt vetrele unor vechi localităţi medievale. Dintre alte locuri pitoreşti amintim: Valea Gangea, Ponoare, Movileni, Frasin, Bahnă ş.a. Între anii 1870 şi perioada interbelică, la Nemţeni a existat un port şi un pod peste râu, iar între anii 1980-1988, în şcoala veche a funcţionat o tabără estivală pentru copii.

 

În 1990, pe locul unei biserici mai vechi, din 1935, (demolată în 1980) este reînălţată biserica „Sf. Gheorghe”.

 

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (sec. al XV-lea).

● Natură protejată: izvor cu apă minerală, arbori seculari, relief pitoresc în lunca Prutului, pădure (460 ha).

● Personalităţi: Angela Păduraru.

● Zona de odihnă: Pruteţ

 

Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile (Mardari G., Găină P., Solonovschi G.).

Alimentare: pe teritoriul satului sunt 6 baruri şi 3 magazine alimentare.

Accesul se face pe un drum asfaltat, parţial deteriorat, care leagă satul de Leuşeni (20 km) şi de oraşul Hînceşti (55 km).

 

 

Cotul-Morii – localitatea a fost pentru prima dată menţionată la 19 august 1621 şi, în prezent, e cunoscută prin faptul că aici se găseşte una dintre cele mai vechi biserici din lemn din Republica Moldova. Aceasta este amplasată în mijlocul cimitirului, fiind veche de aproximativ trei secole. Deşi nu funcţionează de mult timp (necesită restaurare), bătrânii satului îi serbează hramul la 21 septembrie (Naşterea Maicii Domnului).

 

Denumirea localităţii provine, probabil, de la Cotul mare, loc pitoresc de pe malul Prutului, unde localnicii merg în zilele de odihnă. De altfel, lunca Prutului este foarte pitorească aici, în general– râul şerpuieşte printre pâlcuri de păduri de salcie, plop şi stejar. Relieful este completat de suprafeţe întinse de vii şi livezi. Un alt loc pitoresc este la Ciolpani, unde se mai păstrează un lac şi fostul restaurant pe apă. Între Prut şi livadă, La Haiducul, se amenajează o zonă de odihnă şi pescuit pentru amatori.

 

Pe teritoriul comunei se găseşte satul Sărăteni (sau Sărăţeni) (1909).

 

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (sec. al XVII-lea) cu biserica din lemn „Naşterea Maicii Domnului”.

● Natură: relief pitoresc în lunca Prutului, pădure (465 ha).

● Personalităţi: Petru Corduneanu, savant biolog.

● Meşteri populari: Maria Raicu (arta dantelei), Vasile Parfeni (împletitul din fibre vegetale).

● Zona de odihnă: Cotul mare (plajă cu acces în baza permiselor), Ciolpani.

 

Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zonele de odihnă.

Alimentare: pe teritoriul comunei sunt 3 baruri şi 4 magazine alimentare.

Accesul se face pe un drum asfaltat, parţial deteriorat, care leagă satul de Leuşeni (16 km) şi de oraşul Hînceşti (49 km).

               

 

Obileni – satul se găseşte la circa 14 km nord de Leuşeni. Prima menţiune documentară apare la 13 mai 1540 şi atestă vatra medievală Odaia Dilarului, care devine mai târziu punct de reper geografic pe hărţile din regiune. În satul Obileni sunt mai multe locuri pitoreşti: vatra veche Odaia Dilarului, Movileni, Ruptura, Hîrtop, Ponor, Iaridachi, Badrad ş.a. care merită să fie vizitate. În localitate există o comunitate creştină receptivă, care, în 1919, a înalţat biserica de piatră „Acoperământul Maicii Domnului” (sfinţită la 1930).

 

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (sec. al XVI-lea) cu biserica „Acoperământul Maicii Domnului”.

● Monument istoric: punct de reper geografic.

● Personalităţi: Susana Popescu (interpretă de muzică folk).

● Vinărie: (din 1949).

 

Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile.

Alimentare: pe teritoriul satului sunt 4 baruri, 1 magazin alimentar.

Accesul se face pe un drum asfaltat, parţial deteriorat, care leagă satul de Leuşeni (14 km) şi de oraşul Hînceşti (44 km).

 

 

Leuşeni – cea mai veche localitate atestată documentar (12 mai 1425) de pe teritoriul raionului, comuna Leuşeni reprezintă unul din cele mai importante puncte de trecere a frontierei de Vest cu Republica Moldova. Se găseşte la 41 km de oraşul Hînceşti şi 80 km de la capitala Chişinău. Peisajul pitoresc din lunca Prutului este dominat de pădurea de-a lungul râului, viile şi livezile din preajmă. Teritoriul satului este străbătut de afluentul Nârnova, iar relieful colinar mai păstrează urmele unor alunecări de teren în vatra satului vechi. Aici s-a păstrat biserica „Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil” înălţată de localnici în 1838. Prin anii 90 ai secolului XX, satul s-a extins spre Nord-Vest cu circa 200 de gospodării.

 

Începând cu anul 1900, din componenţa comunei face parte şi satul Feteasca. Acesta se găseşte la 8 km Sud de vamă şi are 48 de gospodării.

 

În zona industrială a comunei este amplasată o fabrică de prelucrare a strugurilor. Vinul produs aici este din soiurile Aligote, Fetească, Muscat, Sauvignon, Isabela. Din păcate, nu funcţionează în prezent.

 

Vizite şi excursii locale:

● Vatra medievală (12.05.1425) cu biserica „Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil”.

● Natură: pădurea de luncă (469 ha), râul Prut.

● Vamă internaţională.

● Muzeul obiectelor confiscate, amplasat pe teritoriul vamei.

● Monument în memoria ostaşilor căzuţi în Al Doilea Război Mondial, operaţiunea „Iaşi-Chişinău” (pe un deal înalt în 1969 a fost amplasat un tanc sovietic găsit în râul Prut).

● Vinărie.

 

Cazare: în gospodării ţărăneşti disponibile, în corturi în zona de odihnă.

Alimentare: pe teritoriul comunei sunt 5 unităţi comerciale alimentare.

Accesul se face pe două şosele importante, care leagă vama de Chişinău (77 km) şi de Hînceşti (41 km); de asemenea accesul se poate face şi de la Leova, pe circa 25 km de drum accidentat.

 

 

Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind aderarea României la Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene in Romania.
Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.