Manastirea Parvesti, sat Parvesti, comuna Costesti

Galerii de imagini: 1 | 2 | 3
Ansamblul Mănăstirii Pârveşti, sat Pârveşti, comuna Costeşti, jud. Vaslui (cod LMI 2004: VS-II-a-A-06865)     Schitul Pârveşti - întemeiat la 1666 de vornicul de poartă Apostol Talpeş şi nepoţii săi, Ioan şi Simion Popescu, postelnici de Bilahoi - a fost reclădit în 1816-1820 de către monahul Nicodim Popescu, urmaş al ctitorilor, împreună cu serdarul Gh. Gociu şi Ioan Nedelcu. Aşezământul cuprindea biserica, chiliile şi „alte acareturi”, necesare desfăşurării activităţii monahale, fiind deservit de 80 de călugări. Iniţial, a fost închinat Episcopiei Romanului, iar în 1852 a devenit metoh al Episcopiei Huşilor, ca urmare a înglobării ţinutului Tutovei la această eparhie. A fost condus şi întreţinut de ctitori şi urmaşii săi până în anul 1856, când Episcopia Huşilor a impus un nacealnic străin. Ca urmare a disensiunilor ivite, starea economică a schitului a decăzut. În 1859, aici vieţuiau numai 24 de călugări. La acea dată, în chilii funcţiona o şcoală, care şi-a încetat activitatea odată cu schitul, după secularizarea averilor mănăstireşti din 1863. Biserica a devenit de mir, filială a parohiei Puntişeni. În 1993, aşezământul monahal a fost reactivat cu statutul de mănăstire de maici.   Ansamblul cuprinde 2 construcţii de lemn, biserica „Sf. Nicolae” şi turnul-clopotniţă. După deschiderea mănăstirii, s-au adăugat chiliile, pe latura de vest a incintei. Are spaţii de cazare şi masă.   Biserica de lemn „Sf. Nicolae” a Mănăstirii Pârveşti, sat Pârveşti, comuna Costeşti, jud. Vaslui(cod LMI 2004, cod VS-II-m-A-06865.01)   Biserica a fost construită între anii 1816 şi 1820 la iniţiativa lui Nicodim Popescu monah, Gheorghe Gociu serdar şi Ioan Nedelcu, pe locul unui lăcaş mai vechi, din 1666, ctitoria vornicului de poartă Apostol Talpeş şi a nepoţilor săi, Ioan şi Simion Popescu, postelnici de Bilahoi.   Arhitectură populară de lemn, unică prin sistemul de boltire, tehnica construcţiei şi armonia volumelor.   De plan triconc, cu absida altarului poligonală decroşată, intrare vest şi trei turle octogonale, pe pronaos, naos şi altar. Pridvorul, iniţial deschis, are o balustradă de lemn cu baluştri crestaţi, încastraţi în fruntar. Este construită din bârne de stejar, prinse în cheutoare dreaptă, pe temelie de piatră de râu şi tălpoaie de lemn. Acoperişul în patru ape este învelit cu şindrilă. Faţadele din bârne, cioplite cu barda şi fasonate, sunt decorate cu o friză de denticule sub cornişă. Ferestrele rectangulare sunt subliniate de ancadramente simple. Paramentul interior este din bârne. Turleleoctogonale de pe pronaos, naos şi altar sunt realizate din blăni de stejari, îmbinate armonios şi unitar cu semicalotele de pe absidele laterale. Uşa masivă de stejar de la intrarea în pronaos are feroneria lucrată în atelier meşteşugăresc local.   Lăcaşul păstrează icoane şi mobilier de epocă din lemn de tei, sculptat şi pictat în tehnica ulei (catapeteasma, iconostasele icoanelor împărăteşti, amvonul, scaunul arhieresc, policandru). Cărţile de cult, cu însemnări ale ctitorilor, se găsesc la depozitul de carte veche al Episcopiei Huşilor. La sud de biserică se află piatra funerară a lui George Gr. Oprişanu, membru în Divanul Ad-hoc al Moldovei din 1859, decedat la 20 octombrie 1889.   Turnul clopotniţă al Mănăstirii Pârveşti, sat Pârveşti, comuna Costeşti, jud. Vaslui  (cod VS-II-m-A-06865.02)   Este construit în 1820, la iniţiativa lui Nicodim Popescu, monah, Gh. Gociu, serdar, şi Ioan Nedelcu, în partea de vest a incintei.   Turn de plan pătrat cu 2 niveluri delimitate printr-o cornişă amplă şi cu acoperiş piramidal. Construit din bârne de stejar, încheiate în cheutoare dreaptă, pe soclu de piatră. Are scară interioară de lemn şi învelitori din şindrilă. Exemplar unic în eparhia Huşilor prin structură şi decor.   Adăposteşte două clopote de bronz datate: 1819, 1827.

Pentru informaţii despre celelalte programe finanţate de Uniunea Europeană în România, cât şi pentru informaţii detaliate privind aderarea României la Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi adresa web a Centrului de Informare al Comisiei Europene in Romania.
Acest site web nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Comisiei Europene. Întreaga răspundere asupra corectitudinii şi coerenţei informaţiilor prezentate revine iniţiatorilor site-ului web.