Întemeiată în secolul al XVI-lea, ca schit, în timpul domniei lui Petru Rareş, de către sulgerul Lupan Buznea şi soţia sa, Maria, pe moşia lor, aflată pe valea pârâului Ghilahoi, de la care şi-a luat şi numele de schitul Bilavoi sau schitul lui Lupan.
Biserica cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, construită pe la 1540, a fost refăcută după incendiu în secolul al XVIII-lea (c. 1770). În secolul al XIX-lea (c. 1853), s-a ridicat o biserică nouă din lemn şi vălătuci de către monahi cu ajutorul a doi creştini, Horduna şi Giuşcă. La sfârşitul secolului, după moartea ieromonahului Nicon Sârbu (+1883), aşezarea monastică s-a risipit, fiind reactivată de episcopul Huşilor, Nifon Criveanu, în 1935. În 1958, schitul a fost desfiinţat şi reactivat ca mănăstire în 1990. Între aceşti ani, biserica a funcţionat ca filială a parohiei Delenii de Jos.
Înfăţişarea de astăzi a bisericii se datorează renovărilor din 1986 şi 1997. Deşi modestă ca dimensiuni, biserica impresionează prin armonia proporţiilor, prin aspectul caracteristic unei case ţărăneşti şi prin pitorescul locului în care a fost construită. Ridicată pe fundaţie de piatră, cu pereţi portanţi din lut pe furci, acoperită iniţial cu şindrilă, actualmente cu tablă, coamă lungă, şi-a păstrat vechiul plan de navă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală, decroşată, pridvor deschis, intrare vest. Faţadele au fost căptuşite cu şindrilă, recent. La interior, naosul este acoperit cu o boltă octogonală pe nervuri simple, sprijinită pe console cioplite în praguri. Despărţirea dintre naos şi pronaos este realizată cu ajutorul a 6 stâlpi despărţitori, crestaţi la fel cu cei de la pridvor. Păstrează pictură din secolele XVIII-XIX, ulei pe pânză (uşile diaconeşti) şi ulei pe lemn (icoana „Sf. Gheorghe omorând balaurul”, icoana împărătească „Maica Domnului cu Pruncul”, făcătoare de minuni).
Între 1990 şi 1997, pe lângă biserica şi clopotniţa veche de lemn (secolul al XIX-lea), complexul monahal a fost completat cu edificii noi (biserica-paraclis, turnul-clopotniţă, chilii, trapeza, atelierele de pictură, croitorie, tricotaje şi broderie liturgică, muzeul de artă religioasă, cu bibliotecă şi sală de lectură). Mănăstirea poate asigura servicii turistice ecumenice şi culturale.
|