Această biserică este construită din lemn, fiind zidită în 1805, închisă în 1959 şi redeschisă în 1989. Menţionăm că în R. Moldova au mai rămas doar 7 biserici din lemn. Bătrînii afirmă că a fost ridicată de turci, dar care mai păstrează vechea tradiţie de artă românească şi acum în secolul XXI.

În anii 30 a sec. XX la biserica din localitate a păstorit preotul Iacoban, venit din România . În anul 1935, sub patronajul părintelui Iacoban s-a făcut o reparaţie capitală a bisericii. În timpul părintelui Calistrat ( 1950 )a fost construit pridvorul cu piatră adusă de la Cărpineni, tot atunci fiind ridicată casa parohială şi clopotniţa. În 1989, în luna iulie s-a redeschis biserica. În 30 de ani nimic nu s-a schimbat. Aşa cum a fost închisă în ajun de paşti, aşa şi au găsit-o, de parcă tot timpul s-a oprit în loc. În perioada 1989-93 paroh al bisericii a fost Garbuz Firapond. Începînd cu anul 1994 , la biserica din sat slujeşte preotul Cozma Petreanu. În 1995 s-a făcut o reparaţie capitală, fiind întăriţi cu stîlpi de salcîm pereţii centrali. În interior au fost reînoite cu vopsea icoanele mai vechi şi pictaţi pereţii şi bolta bisericii.

Biserica este compusă din patru părţi: Altarul, Centrul bisericii – unde stau credincioşii, Strana – locul coriştilor, Pridvorul ( în mijloc ) şi Masa Prescomediei, unde se păstrează sfintele daruri pentru împărtăşire. Iconostasul, care desparte Altarul de Strană, este zugrăvit şi împodobit cu icoane. În centrul Iconostasului se află Uşile Împărăteşti, deasupra acestora fiind icoana „Cina cea de taină” şi „ Icoana Sf. Serafim”. În faţa Iconostasului sînt trei sfeşnici în apropierea icoanelor Sf. Nicolae, Maicii Domnului şi a celei lui Isus.

În centrul bisericii stă icoana Sf. Mucenic Gheorghe, cu o măsuţă unde de obicei credincioşii aşează flori. Centrul bisericii este separat de Altar şi prin două icoane boltite, urmează în stînga Icoana Tuturor Scîrbiţilor şi în dreapta Icoana lui Isus Hristos. În Pridvor se află o icoană mai veche cu Sf. Varvara, dar şi icoane mai noi.